iatcublog

  RESTITUȚII OLFACTIVE. SECRETE DIN VECHILE GRĂDINI ALE BOTOȘANILOR   În fiecare vară, acei botoșăneni care mai cunosc câte ceva din secretele grădinilor de altădată se bucură de îmbătătorul parfum degajat de două flori care îşi au originea în Orientul Apropiat şi spaţiul mediteranean: micsandra şi calapărul, plante ale căror emanaţii plăcute ne pot face să înţelegem preferinţa oamenilor din vechime, atât din spaţiul urban, dar mai ales rural, pentru mirosurile pătrunzătoare desprinse dintr-un paletar olfactiv de sorginte orientală. Până nu demult, în grădina bunicii mele de la Negreni (comuna Știubieni), florile plăcut mirositoare, cum ar fi calapărul, micsandra, parfumaşul (pejma sau, în termeni mai moderni, „sweet sultan”), cimbrul şi busuiocul, erau cuprinse toate într-o singură parcelă. Fără a urma o regulă scrisă, grădina păstra peste timp reminiscenţe din amenajările horticole ce înconjurau casele boierilor. Pe vremuri, moda de a cultiva flori orientale venea de...

  BOTOȘĂNENCE DE ALTĂDATĂ, PROMOTOARE ALE PORTULUI POPULAR ROMÂNESC   Astăzi sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan   Botezătorul, cunoscută și sub numele de „Sânzâiene”, o sărbătoare solară și florală plină de bucurie. Cu acest prilej, vă propun o scurtă călătorie în lumea tradițiilor vestimentare românești din părțile Botoșanilor.    „Portul popular românesc e în deosebi una din cele frumoase podoabe a originalităței noastre artistice și a credinței noastre față de tradiție”, scriau, în 1911, reprezentanții „Ligii Culturale”, în contextul organizării concursului de porturi naționale de la Vălenii de Munte [1] . Cu prilejul diverselor serbări, doamnele și domnișoarele din părțile Moldovei de Nord obișnuiau să se îmbrace în costume naționale, devenind, aidoma principeselor Marițica Bibescu și Elena Cuza, ori a reginelor Elisabeta și Maria, adevărate ambasadoare ale portului tradițional românesc. Costumul, cu multitudinea variantelor sale, precum și a nua...