Posts

Misterele Botoșanilor 42

Image
  POVEȘTI LA GURA SOBEI CERAMIȘTI ȘI MEȘTERI SOBARI DE ALTĂDATĂ (I) De-a lungul mileniilor, soba a fost, pentru omenire, nu numai instalația de încălzit și gătit, ci și una dintre primele forme ale cinematografiei. Jocul luminii pe suprafața sobei, generat de focul ce ardea în vatră, crea o veritabilă proiecție cinematografică, animând personajele sau reliefând diversele decoruri geometrice și florale redate pe plăcile de teracotă. De altfel, modul lor de dispunere în construcția sobei amintește de succesiunea cadrelor dintr-o rolă de film. Probabil că, și la Botoșani, oamenii, adunați în jurul sobei, pentru a pregăti mâncarea ori pentru a se încălzi în timpul lungilor ierni aspre, nu făceau altceva decât să cânte ori să depăne povești, legende, istorisiri de familie și întâmplări din viața de zi cu zi. Din când în când, câte un nou-sosit în casă, văzând binefăcătoarea căldură emanată de instalația termică, va fi fost interesat de istoria respectivei sobe, chestionând gazda...

Misterele Botoșanilor 41

Image
  Voci pentru alinarea răniților. Mircea Preoțescu, tenorul lui Tănase de la „Cărăbuș”, în turneu la Dorohoi   Un nume predestinat să cânte îngerește Interpret de romanțe și tangouri, Mircea Preoțescu este un nume aproape necunoscut în istoriografia muzicii românești. În perioada interbelică și imediat postbelică, melodiile interpretate de el erau fredonate de oameni din toate straturile sociale. S-a născut la 9 martie 1914, „la orele 4 și 20 min. după-amiază”, în familia preotului paroh Dimitrie Preoțescu (de 29 de ani) și a Mariei (născută Ioan Eliescu „Preot”) de 20 de ani [1] .   Activitatea muzicală a lui Mircea Preoțescu poate fi urmărită începând cu 1935. Pe când era în clasa a III-a de liceu, la Școala Comercială Superioară de băieți din Sibiu, el a pus bazele unui cor al elevilor, ce îl dirija cu ocazia diferitelor spectacole. Cu prilejul unui eveniment desfășurat în cadrul Secțiunii Italiene de la Societatea de Lectură „Mihai Eminescu”, organizație...