Posts

Misterele Botoșanilor 37

Image
  MUȘCĂTURA FATALĂ   La Botoșani, în veacul al XIX-lea, animalele fără stăpân , în special câinii , au constituit o problemă majoră, deși îmbunătățirea serviciilor medico-veterinare și de ecarisaj au fost mereu în atenția administrației locale. Presa ieșeană de la 1870 consemnează prezența leșurilor de câini pe străzile orașului Botoșani. Acestea lăsau trecătorilor o impresie neplăcută, atât sub aspect vizual, cât și olfactiv. „ La poarta Tribunalului de Botoșani, de mai multe septămăni se află unu căne mortu, chiar lăngă zidu la poartă, care acum impuțindu-se in gradul celu mai cumplitu, infectează totu orașul într’ unu modu nesuferitu. Mulțemită însă unei buni iconomii, căci ploaia urmată la 21 Maiu s ’a găsitu unu sufletu milostivu de a învălitu cadavrul acel putrezitu deja cu puține paie punându deasupra și o bucată de hărbu de la unu lighean de lutu, spre a nu scandalisa celu puținu la vedere pe trecători, lăsăndu numai nasul in suferință. – Asemenea se mai află ...

Misterele Botoșanilor 36

Image
  DOMNIȘOARA CU CĂȚELUL: O POVESTE DIN DOROHOI, CU ECOURI ÎN CRAIOVA   În zona Botoșanilor, la finele secolului al XIX-lea și începutul celui următor, era la modă ca persoanele înstărite să fie imortalizate în fotografii alături de câinii lor de companie. La Dorohoi, în toamna anului 1911, tânăra Lucreția Predescu a dorit să realizeze o astfel de imagine. Pentru scena fotografică, ea s-a pregătit cu atenție, până în cele mai mici detalii. Și-a ales o ținută elegantă, compusă dintr-o bluză bogat decorată, peste care a așezat un șal, după vechea modă, în care astfel de piese vestimentare se transmiteau din generație în generație, de la bunică la nepoată. Botinele negre, înalte, ne sugerează că la Dorohoi timpul era destul de rece. Mai mult decât atât, ea a aranjat-o și pe cățelușa de companie, prietena ei devotată, cel mai probabil un Teckel (Dachshund) cu păr lung, negru și pieptul galben. Fundița prinsă la urechea șoricarului exprimă delicatețea, dar și atașamentul și grija st...

Misterele Botoșanilor 35

Image
  DOCTORUL NICOLAE ȘMELȚ ȘI O ÎNTÂMPLARE DIN BOTOȘANII SFÂRȘITULUI DE VEAC XIX, CU FINAL FERICIT   Mormântul lui Nicolae Şmelţ. detaliu de pe monumentul funerar   (foto și prelucrare grafică, Ioan Iațcu) În Cimitirul „Eternitatea” de la marginea estică a Botoșanilor, o placă de marmură, de formă ovală, încadrată într-o structură metalică, ce poartă semnătura sculptorului italian Alberto Pellegrinetti, ne invită să pătrundem în istoria unei mari familii de farmaciști, medici, juriști și magistrați din urbea Botoșanilor. Doctorul Nicolae (Niculai) Șmelț (Șmeltz) a fost fiul farmacistului Iosif Șmelț și al Eufrosinei Șmelț (născută Mintici). La Botoșani, Iosif Șmelț a deținut spițeria „La Înger” [1] . Nicolae a fost fratele medicului și farmacistului Alexandru Șmelț, deputat liberal și ajutor de primar al Botoșanilor, care a fost căsătorit cu Natalia (Nunuța) Stavri, sora poeților Artur și Raul Stavri [2] . În 1890, Nicolae Șmelț a fost numit medic de batalion în r...

Misterele Botoșanilor 34

Image
  „DELICATA ÎNCERCARE A DOMNULUI IPSER”   În luna septembrie a anului 1927, ziarul patronat de avocatul și publicistul Ramiro G. Neculau, anunța că, la Botoșani, Vladimir Ipser intenționa „să înființeze un magazin cu flori în centrul orașului”. Deschiderea unei florării, prima de acest fel din oraș, era de definită drept „delicata încercare a d-lui Ipser” [1] . Printr-o reclamă, apărută la scurt timp, acest renumit horticultor îi anunța pe botoșăneni că a deschis, în Calea Națională nr. 120, „o expoziție permanentă de flori naturale” [2] . În anul următor (1928), magazinul s-a mutat în fostul local al atelierului Iulius Fandachi, situat pe aceeași stradă, dar la nr. 170 [3] .    *                Familia Ipser era originară din Imperiul Austriac și s-a stabilit la Botoșani, cel mai probabil, pe la mijlocul veacului al XIX-lea. Aici, membrii familiei s-au remarcat ca horticultori iscusiți. Trebuie...